Abecedar 1965 - 1967

 

            O perioadă de trei ani în care nu apar modificări spectaculoase decât pe alocuri. Procesul colectivizării este deja încheiat de trei ani, dar tot mai trebuie nuanțată ideea. Se trag tușe de finețe în ceea ce privește acest aspect al colectivizării, dar ceea ce era de spus, a fost spus până acum. De acum încolo este rândul orașului să câștige teren. Aspecte urbane încep să fie vizibile din ce în ce mai mult, mai ales la nivelul ilustrațiilor.

            Un fapt – ce poate fi văzut ca un experiment pedagogic, în realitate poate chiar asta este – îl observăm atunci când vorbim de abecedarul anului 1966. Acest abecedar are parte de două ediții. La nivelul textelor și ilustrațiilor cele două ediții sunt în mare proporție identice. Diferența o face modelul caligrafic al paginii. Se propune copiilor un alt fel de a scrie literele. Să fim preciși, pentru modelul caligrafic clasic sunt tipărite 335000 + 102 ex. leg ½, pe când, pentru modelul caligrafic nou sunt tipărite 3000 + 102 ex. leg ½. De aceea zic că am putea vorbi de un experiment pedagogic. Din păcate m-am trezit târziu pentru a urmări și acest aspect al caligrafiei, dar câteva repere pot fi precizate.

Prima zi de școală

            În mod evident orașul a luat locul școlii de la sat. Parcă se poate vedea un oarecare individualism, la sat, majoritatea copiilor sunt laolaltă, pe când la oraș, legăturile pare a nu mai fi așa de strânse. Nu cred că tovarășa învățătoare îi primește pe fiecare în parte. Ținând cont de acest fapt, ne putem întreba care este statutul copiilor din ilustrație. Oare în ilustrație să nu fie învățătoarea, nu prea cred, deoarece aceasta seamănă cu tovarășa care ține lecția la clasă.

Vizita la doctor

            Aici se poate observa cel mai bine schimbarea uniformei.

Au! Au!

            Pe lângă modificarea drastică a locului unde se petrece acțiunea, observăm apariția robinetului. Îmi imaginez că acest element, pentru acea vreme, este un progres. Îmi aduc aminte că cineva, povestea la un moment dat că diferența majoră între sat și oraș o reprezintă accesul la apă și mai precis, felul în care apa ajunge în casă – doar dai drumul la robinet!

Ooo...u, ce schimbare!

            Lecția pentru litera O se mută și ea la oraș. Să observăm ce înseamnă o bucătărie modernă. Dacă până în 1964 mama are o gâscă, din 1965 ea are o ceașcă. Îmi place ideea de a pune gâsca să facă ou. Vă întreb, de ce nu a fost desenată o găină căci aceasta este mai degrabă asociată cu ouăle, nu?

Circulația pe drumurile publice

            Dacă în ilustrațiile precedente era vorba tot de oraș, de data aceasta avem un oraș luminos, un oraș cu trecere de pietoni marcată. Putem vorbi de un oraș care s-a cizelat între timp. De observat uniforma băiatului. În chestiunea aceasta a uniformelor, plec de la premisa că ele reflectă realitatea și nu sunt doar o creație a ilustratorului.

 

Păuni în aer liber

            E, aici, chiar mi se pare că s-a dat dezlegare la fantezie. În care oraș se pot vedea păuni în libertate? Până în 1965 lecția asociată literei P era cu nenea Pavel care cară lemne din pădure. Cu el este Marin care are o pușcă pe umăr și pac! pac! și lupul cade. Interesant de urmărit avatarurile acestui păun căci va suferi ceva modificări. Pe pagina alăturată lecția continuă, până în 1964 în mediul rural, din 1965 în casa unui muzician.

            Text '63 „Noi avem o găină. Ea are nouă pui. Ana vine cu Păuna. Ele aduc mălai cu apă.  [-]Pui, pui, pui! Ei vin repede. Păuna ia un pui. Piu! Piu! Piu!”

            Text '65 „Pavel are un pian. Pianul e mare. Vine Mirel cu Paula. Ei văd pianul. [-] O, un pian mare! [-] Paula, ai pian? [-] Nu, eu am o vioară nouă. Mirel are un acordeon. ”

Suru

            Am vorbit aici despre calul Suru. Iată, din 1965 textul și ilustrația se modifică.

Bunicul

            Din 1948 bunicul sparge lemne, în 1965 a obosit, îl găsim pe o bancă într-un celebru parc. Provocare, numiți parcul și clădirea din planul îndepărtat.

La școală

            Un nou outfit pentru băieți, din 1967.

La seceriș

            La nivelul textului apar mici nuanțări. Până în 1964, secerișul a început la gospodăria agricolă colectivă, din 1965, începe la cooperativa agricolă de producție. Dacă până în 1964 secerătorile seceră mereu, din 1966 seceră mereu combinele. Saltul tehnologic este prezent și la nivelul ilustrațiilor. Și o ultimă modificare, pionierii și școlarii adună spice până în 1965, din 1966, doar cooperatorii adună roade bogate, pionierii și școlarii au dispărut.

30 Decembrie

            Vorbeam la începutul acestei postări despre caligrafia literelor. Mai jos câteva repere folosind modelul caligrafic al paginii de la lecția 30 decembrie. Caligrafia literelor se va modifica în 1970 și apoi în 1987.

Spațiul locativ

            O familie numeroasă care mă face să mă întreb în ce fel de casă locuiesc.

Mătușa Anghelina

            Baba Anghelina în plină iarnă fie că transportă cu ajutorul copiilor un sac cu mălai sau un coș gol, ajunge la destinație în 1964. Din 1965 această lecție este înlocuită cu o ghicitoare.

 

În tramvai

            Aspecte din transportul public urban. Această lecție conține sâmburele unei lecții viitoare. În fapt, de la un anumit moment dat încolo, lecțiile vor fi construite ca un fel de pildă, ca o normă de comportament. Ele vor încerca să arate elevilor care sunt atitudinile și comportamentele dezirabile acasă, pe stradă, la școală. Ele se vor constitui în adevărate exemple de urmat căci na! suntem la școală și învățăm nu doar citit și scris ci și spirit civic.

            Text '63 „Elevii din clasa noastră se duc la ex-po-zi-ți-e. Învățătoarea Elena Alexe e cu ei. Vine tramvaiul. Ei se grăbesc la urcare. [-] Taxa, copii! spune taxatorul. Luați bilete! Elevii iau bilete. Fiecare caută să ocupe un loc. Ce plăcut e să privești pe geam! Tramvaiul se oprește din nou. Se urcă o bătrânică. Alexandru o ajută. Xenia se scoală și îi dă locul: [-] Stați, vă rog. Eu pot să stau și în picioare. ”