Familia mea

               Portrete asemenea unei linii drepte, scurte, ale cărei capete sunt mărginite şi în spaţiul acesta mic şi-ngust găsim esenţa acelor vremuri. Portrete care dezvăluie oamenii aşa cum ar trebui să fie, putem cu uşurinţă identifica: mama, bună şi frumoasă; bunica cu părul alb care spune poveşti frumoase; tata, cel mai harnic om din lume; bunica de la ţară care te lasă să te joci pe deal, prin grădină şi prin sat; bunicul care povesteşte de pe vremea lui; sora mai mare care ştie să spună multe poezii frumoase; mătuşa care locuieşte la Ploieşti; unchiul Grigore, inginer la rafinăria Brazi; verişorii cu aspiraţii înalte. Toţi aceştia formează o familie.

              Dar familia se extinde şi în parcul cu nisip, unde cu prietenii Dan şi Mihăiţă se construiesc castele cu turnuri şi ziduri groase şi steaguri.

            Şi în familie mai este un loc ocupat de Grişa, pisica mare, mamă a cinci pisoi. Cum se va-nţelege oare cu Lăbuş, Ursei sau Bursuc, căţelul pe care l-a adus unchiul Grigore cu maşina… şi care acum a intrat sub pat de d-abia l-am scos. Nu, o să-i spunem Bobiţă şi împreună cu bunicul vom face un coteţ mic.

            Dar în familie au loc şi evenimente. Verişoara Doina s-a îmbolnăvit de scarlatină, dar se va însănătoşi căci este bine îngrijită. Învăţăm acum că trebuie să ne spălăm bine pe mâini, să spălăm fructele şi să bem apă numai din pahare curate. În altă zi, tata de la fabrică aduce o bucurie, o cutie pătrată, mică, roşie scrisă cu litere de aur… „E Ordinul Muncii, dragii mei. Ea e decoraţia noastră, a întregii familii, pentru că fără voi, fără grija măicuţii voastre, fără liniştea de care avem nevoie, mai mult ca sigur că nu puteam face această invenţie”

            Dar în familie au loc şi petreceri şi-ntotdeauna-i masă mare. Se cântă „Mulţi ani trăiască!”, se spun poezii şi se fac promisiuni.

            Dar în familie se învaţă şi lucruri, cum se aleg zarzavaturile, cum trebuie să arate merele ca să fie bune, cum poţi să recunoşti ouăle proaspete după coaja lor. Pe toate acestea le ştie bunica, iar mersul la cumpărături prin piaţă şi prin magazine e un prilej numai bun de a învăţa.

            Se mai petrec şi alte lucruri în familie? Probabil că da, dar nu în aceasta.

Temă: Amintiţi-vă de bunici!

Autor: BARUŢU T. ARGHEZI (28 decembrie 1925, Bucureşti – 26 august 2010, Arad)

Copertă şi ilustraţii: ???

Editură: Tineretului

Redactor responsabil: IOANA RICUS

Tehnoredactor: VALERIA POSTELNICU

Dat la cules: 23.12.1967. Bun de tipar:

05.04.1968. Apărut: 1968. Comanda nr. 7378

Tiraj: 17140. Hîrtie: off A de 100 g/m²

540 x 840/12. Coli editoriale: 1,75. Coli de

Tipar: 2. A.: 16579. C.Z. pentru bibliotecile

Mici: 8 R = 93