joi, 19 martie 2015

Lupul care a uitat proverbele

            M-am hotărât, îmi deschid cabinet de avocatură pentru animalele din poveşti. La câte nereguli şi nedreptăţi se petrec în poveştile pe care le citim ştiu sigur că voi avea clienţi cu duiumul. Sunt la început de drum, legile nu sunt clar stabilite, acum adun studii de caz. Să luăm de exemplu povestea lupului din cartea de faţă.

            Lup fiind, ce îţi este caracteristic, nu încape îndoială – foamea, de aceea se şi spune foame de lup. Se ştie, sau cel puţin aşa am fost învăţaţi, lupii nu mănâncă verdeţuri, îmi recunosc această idee preconcepută, care se va dovedi a nu fi chiar realitatea. Am discutat chestiunea şi cu lupul din Capra cu trei iezi, şi cu lupul din povestea de faţă, ba chiar în câteva rânduri a venit la discuţii şi lupul din povestea lui Vulpişor însoţit de lupul din Povestea celor trei purceluşi. Mi s-a demonstrat, urmând o logică lupească, că lupii chiar adoră ierburile, verdeţurile cele mai pline de clorofilă, se dau în vânt şi simt mirosul de varză proaspătă şi salată de la distanţe apreciabile. Au însă şi ei plăcerea lor, aşa ca fiecare dintre noi, ei nu pot mânca aceste verdeţuri crude, lor le plac învelite în iepure… ce să faci? să cerţi omul lupul pentru gustul lui. Să ne amintim celebra zicală de gustibus non disputandum. Este adevărat că sunt unii lupi care consumă iepurele direct, fără să mai aştepte ca acesta să se umple cu verdeaţă, trebuie să precizăm însă că ei o fac siliţi de împrejurări, şi îl mănâncă mai mult în silă şi din milă pentru confraţii săi, ştiut fiind faptul că numărul iepurilor este mai mare decât numărul salatelor din diferite grădini.

            Lăcomia lupului este proverbială, aici nimic de zis. Chiar şi în această carte ni se prezintă o situaţie, o întâmplare care ilustrează zicerea strică tot ce e prea mult. Se impune, totuşi, să nuanţăm un pic lucrurile, strică tot ce e prea mult peste puterile tale, or se ştie că puterea lupului vine imediat după puterea ursului… şi dacă nici ursul n-are putere. Plus că lupul din poveste are circumstanţe atenuante, orbit de furie, a voit să-şi stingă setea de răzbunare şi a dat doar peste mâncare, el a mâncat aici într-o manieră complusivă, el a pierdut controlul, actul de a mânca a depăşit graniţele fiziologicului şi s-a intricat cu o serie de probleme psihologice care ţin de o agresivitate refulată. Nu intru în detalii, confidenţele nu se discută pe larg…

            Un alt aspect pe care se bate monedă este prea binecunoscuta zicere lupul îşi schimbă părul, dar năravul ba. Totul a pornit de la o neînţelegere atunci când lupul a îmbrăcat blana de oaie şi s-a ascuns printre mioare, el a fost acuzat că ar fi avut intenţia de a răpi şi mânca pe oiţa bârsană, care între noi fie vorba, nici nu e năzdrăvană, e o prefăcută şi o egoistă, să vedeţi cum devine povestea, un lup pârcălab mi-a jurat că-mi spune numai adevărul. Cică la un moment dat lupii au observat că oile se împlineau, se rotunjeau, pe zi ce trecea mai frumoase se-arătau, era clar, descoperiseră un loc cu multă verdeaţă sănătoasă, mănoasă, gustoasă, ar fi vrut şi lupii să facă şi ei o burtă bună de iarbă, dar ţi-ai găsit cu cine să împarţi o pajişte bună, oile o ţineau pe-a lor, n-au vrut să divulge secretul, locul unde se află această grădină ascunsă. Au încercat lupii fel de fel de vicleşuguri şi tertipuri, n-a fost chip să descopere taina, asta până într-o zi când unui lup i-a venit ideea să se deghizeze în oaie, să se infiltreze în turmă şi să descopere astfel locul secret, spre ghinionul lui a fost descoperit… restul este deja istorie, mistificată, să spunem lucrurilor pe nume, de către o turmă de oi… şi s-a scris mult despre efectul de turmă astfel încât nu are rost să insistăm.

            În cartea aceasta de versuri în care rimele cad una după alta asemenea pietrelor în capul lupului (a se vedea mai jos ilustraţia de rigoare) mai sunt discutate şi alte proverbe, unul dintre ele este acela care ne spune că unde-s mulţi puterea creşte. Cred şi eu, dar fairplay-ul unde este? Vi se pare corect acest raport de 7 : 1, şapte iepuri zdraveni, matahale nu alta, isteţi foc că nu poţi să-i înhaţi deloc, la un amărât de lup ? Sigur, aici sunt nişte detalii de precizat, dar eu vorbesc de principiu.

            Nu vreau să insist asupra întâmplării cu puiul de porc mistreţ, nici asupra faptelor petrecute în cabinetul doctorului Iepurilă Dentist, nu că n-ar fi adevărate, dar toate sunt relatate-n carte şi vă invit să o citiţi ca martor ocular să fiţi.



Temă: Precizaţi într-un panseu nevoia de adevăr subiectiv.


Autor: DAN URSULEANU (6 noiembrie 1942, Cernăuţi – 2 martie 2013, Bucureşti)
Copertă şi ilustraţii: GEO ZLOTESCU
Editura: Junimea

Redactor: ADA FĂRTĂIŞ
Tehnoredactor: MIHAI BUJDEI
Apărut 1982; Format 54 x 84/8. Coli tipo 6
Bun de tipar la 12.03.1981, Editura „Junimea”,
str. Gheorghi Dimitrov 1
IAŞI – ROMÂNIA










6 comentarii:

  1. Nu iti pot da like pe niciunde pe aici! Ce haios scrii! Sunt eu! R. Serban

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut, R. Şerban, îţi mulţumesc pentru apreciere... ştiu sigur că şi tu ai un simţ al umorului deosebit, dovadă stă faptul că te-ai amuzat de întâmplările relatate mai sus :). Încerc să pun un G+1, să văd dacă-mi iese.

    RăspundețiȘtergere
  3. Buna ideea cu biroul de avocatura. Poti sa te extinzi si pentru personaje de desene animate. Cred ca dumnealui Coiotul (Nemesis - Bip-Bip) sau motanul Tom (Nemesis - Jerry soricelul) te-ar angaja imediat :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Îi ştiu eu pe cei doi, nu m-ar angaja pentru a se face dreptate ci m-ar folosi ca pe un tertip, ceva îmi spune că vom ieşi cam şifonaţi din povestea asta :)

      Ștergere
  4. Am pastrat , cu sfintenie , aceasta cartulie , citita si rascitita de fiul meu , la varsta de 4 ani , cand nu stia inca sa scrie , dar urmarea cu degetelul toate cuvintele si , va spun , cu certitudine , nu gresea absolut deloc .Acum as dori s-o daruiesc nepotelului meu dar nu stiu unde o pot gasi sa o cumpar . S-a mai reeditat ?

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. În momentul acesta nu am găsit-o disponibilă pe niciunde, în principiu ea mai apare prin anticariatele virtuale sau pe site-urile specializate în vânzări de ocazie, dar atenţie la preţuri, am văzut-o oarecum de curând şi la 99,00 lei, mi se pare exagerat. Dar până o veţi găsi fizic o puteţi descăraca, sunt mai multe site-uri care o au disponibilă şi după aceea o puteţi printa chiar dumneavoastră.

      Ștergere