Povestirile unui şoarece de bibliotecă

              Dacă aţi cochetat vreodată cu erudiţia, aceasta este povestea unui şoarece de bibliotecă, care vă pune la punct. Perioada de povestit este cea a zeilor, a Greciei antice şi se termină cu ceea ce era în mare vogă la momentul acela, anume cibernetica. Partea interesantă şi aportul original este acela de a descoperi în marile epopei ale lumii, aportul neamului şoricesc de-a lungul istoriei. Şoricelului nostru nu-i sunt straine marile legende ale lumii, căci stăpânul bibliotecii îl învaţă tot ceea ce trebuie să ştie un şoarece de bibliotecă. Nu mai e dacât o lăbuţă până la a pune pe hârtie tot ceea ce s-a trecut mult prea uşor cu vederea de marii istorici ai omenirii, o lăbuţă căreia i se lasă să crească gheara astfel încât să poată fi folosită ca peniţă... poate părea cam incomod, dar să nu uităm că arta cere sacrificii.

            Sunt multe lucruri, amănunte fascinante, poveşti pe care le poţi afla de la un şoarece de bibliotecă, cineva foarte pragmatic poate întreba la ce-ţi foloseşte? Dacă iei întrebarea în serios, pe bune ai pierdut tot farmecul povestirii. Chestia este că imediat, toate amănuntele astea nu-ţi folosesc la nimic, poate cel mult să-ţi satisfacă curiozitatea eipstemică (dar între noi fie vorba, dacă ai astfel de curiozitaţi, clar ai ceva afinităţi cu şoricelul de bibliotecă) ulterior, după ce se vor decanta poveştile, vei vedea frumuseţea gândului interior exprimată cu fluenţă, elegantă, precizie.

            Plecând de la premisa că fiecare din noi ascundem cu grijă în interiorul nostru un şoricel de bibliotecă, mă gândesc care să fie momeala potrivită pentru el? Să fie numele năstruşnice ale şoriceilor şi ale broscuţelor din epopeea Batrachomyomahia pară-se scrisă de Homer? Să fie invitaţia de a investiga problema homeriană? Unde s-a născut Homer? Care a fost numele lui adevărat? Care sunt cetăţile care-l revendică? Să fie povestea lui Cristofor Columb şi a prea celebrului lui ou? Să fie războiul troian şi rolul şoriceilor în cucerirea Troiei? Te-ai întrebat vreodată care-i povestea cu mărul discordiei? De ce Ahile avea punctul slab tocmai în călcâi? Care este legătura dintre Dedal şi Icar? Ce a mai construit Dedal, în afara labirintului pentru Minotaur? Cum au influenţat şoriceii planurile lui Dedal, atunci când s-a apucat de construit labirintul din Creta? Care este legenda liliacului – tot un fel de şoricel. Răspunsurile la aceste întrebări sunt pe potriva unui şoricel de bibliotecă, adică sunt mai degrabă invitaţii la a citi mai mult despre ceea ce vă interesează. Sunt punctate doar elementele esenţiale ale legendei, adică atât cât este necesar pentru a înţelege rolul şoriceilor de-a lungul desfăşurării evenimentelor. Şi lucrurile devin tare delicioase atunci când se ajunge cu povestea la şoricei, imagini ghiduşe, cuvinte alese cu dichis, eufonii poetice, ronţăieli, chicotiri, mustăciri şi chiar pisiceli sunt pe alocuri.

            Personal sunt tare încântat de ilustraţiile volumului şi de ideea fabuloasă ca aceste ilustraţii să fie realizate de Silvia Colfescu. De ce aceasta încântare? Păi, ilustraţiile fac o frumoasă legătură cu o altă celebră carte despre şoricei şi anume Familia Roademult de Florian Cristescu. Sunt şi acolo câteva poveşti cu şoricei care învaţă carte, care merg la şcoală, poate chiar printre ei se găseşte şi strămoşul lui Chiţ Chiţcan, şoricelul nostru de bibliotecă.

            Temă: Sunteţi rugat/ă să descrieţi conceptul de carte, care sunt primele trei cuvinte care vă vin în minte?

Autor: ION ACSAN (7 februarie 1932, Bucureşti)

Copertă şi ilustraţii: SILVIA COLFESCU

Editură: Ion Creangă

Lector: GEORGE ZARAFU

Tehnoredactor: AURICA IORDACHE

Bun de tipar: 18.XII.1985

Apărut: 1985

Coli de tipar: 6,5