Sufletul soldaţilor de plumb

            Tolănit pe spate, cu ochii înfipţi în albastrul cerului, nu mă implic în efortul norilor de a crea forme pe potriva imaginaţiei mele. Mirosul trifoiului se înşurubează în bulbul olfactiv şi îmi propune o călătorie într-un timp care nu este al meu, într-un timp în care povestea îşi avea rostul ei. M-am întrebat citind poveştile din carte de ce omul are nevoie de pilde? Omul în esenţă este bun sau rău? Sunt tot felul de teorii, mie îmi place cea a polarităţii cu posibilitatea ei de a alege la un anumit moment dat între cele doua stări de la capetele axei. În acest context povestea este necesară deoarece creează premisele sensibilizării, prin identificarea cu personajele ei. În orice poveste nu este vorba de tine – cititorule, dar poate fi!

            Uneori, oamenii au nevoie să fie opriţi din goana lor nebună şi cea mai bună soluţie pare a fi un pic de dramatism. Povestea te prinde în mrejele ei oferindu-ţi la final izbăvirea prin aceea ca răsufli uşurat spunându-ţi în sinea ta „Bine că nu mi s-a întâmplat mie!” Povestea te face să fii atent, să recunoşti anumite contexte, să devii conştient de anumite atitudini şi comportamente.

            Povestea este destinată copiilor pentru că adulţii nu prea citesc poveşti, pentru că se pleacă de la premisa că este mai eficient să construieşti bine de la bun început, decât să modifici ulterior, pentru că ingenuitatea copiilor îi face tare receptivi la aspecte dramatice punând astfel bazele unui Supraeu puternic, pentru că atitudinile şi comportamentele copiilor au tendinţa de a încălca ceea ce este considerat acceptabil şi pot fi mult mai uşor supuse judecăţilor de valoare.

            În sensul celor de mai sus sunt construite şi poveştile din carte. Fiecare în parte încearcă să ofere o  modalitate acceptabilă de comportament. Prima poveste (Sufletul soldaţilor de plumb) se construieşte în jurul relaţiei pe care copilul o are cu jucăriile lui şi se închide / deschide cu fraza soldatului de plumb „Noi nu trăim cu adevărat decât în visurile voastre…” Cea de a doua (Lacrima unui fir de iarbă), mult mai directă şi mai dramatică (dar se poate mai mult, veţi vedea) este centrată pe cuminţenia copiilor, în sensul că cei care sunt neascultători o sfârşesc destul de prost, fie sub roata unei căruţe, fie aşa cum povesteşte un câine bătrân, dându-i o pildă unui firicel de iarbă dornic de zburdălnicii…

            „ – Într-o zi eram dus cu stăpânul, să-i fiu pază. Seara, la întoarcere – eram aproape de casă – am auzit larmă. Mi se părea că aud şi ţipătul odraslei mele. Mă apropiam, mă apropiam îngândurat şi auzeam limpede. Cuţu mă chema în ajutor. Am ajuns prea târziu. Abia mai răsufla… Un dulău îi rupsese beregata.”

            Cea de-a treia poveste (Ciocârlia şi Boul) temperează dramatismul şi este o exemplificare a zicerii „fiecare cu rostul şi cu puterile lui.”

            A patra poveste (Mama) este legată tot de cuminţenie şi ascultare, dar şoricelul nostru îşi învaţă lecţia în urma unui mare sacrificiu, făcut nu de el! Este o scenă terifiantă pe care şoricelul nostru o trăieşte… şi trăieşte doar pentru că mama lui…

            „…închise ochii şi îngână fericită: A scăpat, puiul meu a scăpat…”

            Aceste patru poveşti apar, alături de o a cincea şi în 1982 în cartea Isprava duhului roşcovan.

            Cea de-a cincea poveste (Sfarmă-Pietre) este o reluare a mitului răpirii frumoasei de către un căpcăun, cu accent pe voinţa părintelui de a-şi salva copila cu orice preţ, chiar şi când s-a rătăcit în căutările lui.

            Cert este că avem a citi nişte poveşti, care te lasă oricum, numai indiferent nu.

            Temă: Descrieţi pe scurt antonimul sufletului.

Autor: George Mihail Zamfirescu (13 octombrie 1898, Bucureşti – 8 octombrie 1939, Bucureşti)

Copertă şi ilustraţii: TRAIAN VASAI

Editura: Tineretului

Redactor de carte: Ani Costin

Tehnoredactor: C. Guluţă

Corector: Al. Vasile

Dat la cules 13. XI. 956. Bun de tipar 8. I. 957. Tiraj 24110.

Hârtie Semi Velină de 80 gr. m. p. Coli de tipar 2. Coli de

editură 1. Ft. 16/70x92. Com. editurii 2193. Ediţia I. A. 02293.

Pentru bibliotecile mici indicele de clasificare (8 R)