Câte se petrec la mare!

            

               Mă așteptam ca în această carte că găsesc un menu de poveste asemeni unui corn al abundenței... e pe sărăcie! Ceva gogoși, o prăjitură și niște zarzavaturi pentru ciorbă. Acum că am rezolvat-o cu mâncarea putem trece mai departe, sigur, nu cu burta plină, dar măcar nu suntem hămesiți!

            Ne pregătim pentru douăzeci de zile de tabără la malul mării și uite, seria a III-a tocmai intră pe poarta frumos decorată de moș Mehmet cu o inscripție în limba turcă, alcătuită din „scoici albe, gălbui, trandafirii, scânteietoare ca sideful, cu piciorușe de sârmă foarte subțiri, ca niște furniciˮ - Bine ați venit, dragi copii!

            Nu am să intru în prea multe detalii legate de evenimentele, momentele mai mult tensionante, care au loc pe parcursul celor douăzeci de zile, ele sunt cele pe care le-am mai întâlnit... aducerea pe calea cea bună a unor copii zburdalnici, ajutor în ceea ce privește depășirea unor momente de umilință legate de purtatul ochelarilor, prinderea unor hoți, gazeta de perete, farse nevinovate la prima vedere dar cu motivații legate de invidie, amintirea momentelor dificile din trecut și prezentul luminos al acelor zile și al anilor ce vor urma, îndreptarea atenției spre ceea ce este cu adevarat important și acesta nu este senzaționalul, deosebitul ci lucrul comun care la prima vedere trece neobservat fiind îmbrăcat cu hainele obișnuinței. O avem pe Sussana, o tânără ce aspiră să devină poetă și caută inspirație în evenimente cu intensitate emoțională crescută și dacă acestea nu se produc de la sine atunci o mână de ajutor nu poate strica. Noroc cu Maria Munte, o poetă recunoscută prezentă în tabără care îi este ghid Sussanei. Ce să mai, cartea conține toate marotele momentului... este prezentă și filatura de bumbac unde lucrează unii părinți, cotele și depășirile de plan, CFR-ul, gospodăriile colective, avântul tehnologic și grija pentru oamenii muncii (vezi episodul cu pesacarii de ieri cu bărcile lor puse la dipoziția vâturilor și navele de azi care supun mările).

            Deși lucrurile acestea ar putea fi greu de digerat dacă nu există un apetit pentru a recupera povești să știți că printre aceste pagini se pot afla momente care au o finețe deosebită. Cel puțin, mie mi-au plăcut! Uite, copiii sunt porniți într-o excursie la capatul căreia vor vedea o crescătorie de rațe Pekin... „iată-ne în câmpia dobrogeană. Șoseaua taie un câmp îngust, cu iarbă scurtă, prăfuită, străjuită de un zid de nepătruns. Sunt faimoșii ciulini cu măciuliile lor violete, uscate, încrezuții, care ne cer socoteală pentru liniștea tulburată. Dar dincolo de ei, ne fac semne și ne îmbie cu ochi de catifea albastră floricele bondoace, maci cu pălărioare de foc, pelin aromitor. Poți să treci așa nepăsător, să nu răspunzi la o poftire așa de gingașă? Nu poți! Și atunci? Te încumeți, dai deoparte ciulinii necuviincioși până la obrăznicie care se reped la tine ca niște zăvozi întărâtați. Chiar dacă au mers atât de departe cu îndrăzneala să se iscălească pe gleznele arse de soare, cu niște semne de foc, totuși băieții au reușit să-i învingă...ˮ Îmi place descrierea această căci și eu m-am războit cu astfel de ciulini la țară și văd acum frumusețea acelor momente. Și mai sunt astfel de bucăți presărate prin carte.

            Nu, vă rog să nu mă acuzați de nostalgie!

 

Temă: Scrieți frumos despre un lucru banal, cum ar de de exemplu, un felinar.      

 

 

 

Autor: SANDA MOVILĂ (pseudonim Maria Ionescu, 7 ianuarie 1900  – 13 septembrie 1970)

Copertă: PUIU MANU

Editura: Tineretului

 

 

Redactor responsabil: TUDOR POPESCU

Tehnoredactor: ELENA GĂRĂJĂU

Dat la cules 28.02.1962. Bun de tipar 04.06.1962. Apărut 1962. Comanda nr. 3769. Tiraj 17120. Hârtie tipar de 50g/m², 840X1080/32. Coli editoriale 7,8. Coli de tipar 11,75. A. 0879. C. Z. pentru bibliotecile mici 8R

 

           

 

Serie cu tematică istorică

 

            Aceste cărți mi-au atras atenția de fiecare dată atunci când le-am văzut. Am crezut că ele fac parte dintr-o colecție și asta mai ales datorită felului în care se prezintă coperta. Putem identifica la acest nivel o anumită coerență care se întinde pe tot intervalul de apariție și anume 1959 – 1976. Ba mai mult, trecerea de la o editură la alta – Tineretului, respectiv Ion Creangă – nu alterează această coerență.

            Totuși, mă văd nevoit să spun că nu avem de a face cu o colecție ci cu o serie de cărți care posedă o anumită identitate vizuală. Sunt două elemente care lipsesc și care sunt definitorii pentru o colecție și anume numele și logo-ul, altfel aceste cărți au o tematică, au o formatare, au o machetă, au un nivel al ilustrațiilor grozav.

            Ipoteza mea este aceea că la un moment dat în redacțiile editurilor s-a pus această problemă a unei colecții pe teme istorice, fapt care a dus la apariția în anul 1976 a unui volum scris de Petru Demetru Popescu (1929 – 2018), Virtuți strămoșești și care ulterior va împrumuta acest nume unei viitoare colecții. Cărțile apărute până în acest moment deși prezintă calitățile necesare pentru a fi integrate într-o colecție nu mai puteau fi recuperate, cu excepția a două titluri ele nu au mai fost reeditate după anul 1976. Vorbim aici de Dreptatea lui Vodă, Victor Eftimiu și Minunatele fapte eroice ale unor copii, Emilian Ionescu și Valeriu Șelescu, ambele reeditate în anul 1978.

            Aceste cărți pe care le recuperăm astazi au o frumusețe aparte, vom vedea că în comparație cu cele apărute sub numele colecției Virtuți Strămoșești se află la o distanță considerabilă mai ales în ceea ce privește modul de machetare și prezentarea ilustrațiilor. Sigur, cu „Virtuți Strămoșeștiˮ intrăm în perioada anilor '80, perioadă caracterizată prin penurii la multe niveluri.

            Oricum ar fi, avem în față 25 de titluri de carți în care retrăim momente din istoria noastră – unii ar spune, atent decupate și prezentate – care încearcă să sădească sentimentul de mândrie națională, să facă să vibreze orgoliul de a fi român... și până la urmă, lucrul acesta nu poate fi așa de rău.

(click aici!)